In primul rand, va trebuie bors. Musai sa aveti bors. Mie mi-a adus familionu' cand a venit in vizita. Ceea ce imi aminteste sa va povestesc vizitele familionului. Dar nu acum, acum vorbim de sarmale.
Ziceam ca trebuie bors. Musai. Si varza murata, dar de-asta au si nemtii.
Bun. Sa incepem.
Se ia 1 chil de carne tocata. Cat mai grasa. Se amesteca cu orez in cantitate ochiometrica. Nu stiu cat ca e prima data cand fac sarmale, dar eu am pus la nimereala. Am nimerit (vreo juma' de cana de cafea mica). Apoi se pune sare si piper.
Se amesteca bine, apoi se da o ceapa prin masina de tocat/razatoare mica. Eu am dat prin razatoare. Ca sa nu va crape ochii, va recomand metoda mea infailibila antilacrimat la ceapa:
Cred ca merge si cu ochelarii de snorkeling ai lu' ala micu'.
Apoi se sparge un ou si se pune fara coaja in amestecatura aia. Apoi se amesteca vartos, impreuna cu cu niste suc de rosii (istoria nu mentioneaza in ce cantitate, acolo, sa se inroseasca oleaca).
Asa. Cand ati terminat de mazgalit tot ce era de mazgalit prin bucatarie cu aluatul respectiv, se ia borcanul de varza murata.
Am pus de decor si un pahar de vin, nu va imaginati ca am baut in timp ce gateam. Vai, dar cum as fi putut!
Apoi se ia aluat dintr-ala si se rasuceste metodic in frunze de varza. Inainte insa se pregateste oala. Eu am folosit niste bete de frigarui pe care le-am pus pe fundul oalei sa nu se lipeasca. Sarmalele, adica.
Apoi puneti niste varza tocata pe fund. Al oalei, adicatelea.
Dupa ce rasuciti dupa metoda indicata in poza, asezati sarmalele pe fundul oalei, lasand o gaura in centru. Apoi puneti suc de rosii si bors, inainte sa incepeti cu randul doi. Cred ca puteti sa puneti bors si dupa, dar eu asa am pus.
Asta e sticla de bors, pozata dintr-un unghi in care pare foarte slaba.
Apoi puneti si restul de sarmale, si in gaura aia din centru puneti o bucata de sunca afumata. Turnati din nou suc de rosii si bors, acopariti cu niste varza tocata si puneti la fiert la foc mic.
Si gata. In vreo 4-5 ore aveti niste sarmale belea. Din pacate poze cu sarmalele finale nu am, ca s-au mancat instant. Am avut musafiri si am uitat sa fac poze. A fost bataie pe ele. Le-am servit cu mamaliga, smantana si ardei iute murat de mama mea.
A, dar sa nu uit!
Am vazut joi trecuta 2 cazuri fooooarte bizare. Un pacient trimis de internisti ca e cianotic si care are un plaman complet opac, si ei nu stiu ce are, ca nu raspunde la antibiotic. Noi, chirurgi, direct CT. Ba, manca-v-as, avea un lipom cat tot hemitoracele stang. Plamanul nu mai era decat vreo 2 cm, colabat langa inima. Da, lipom. In torace.
Si apoi a venit una, accident de motocicleta, fractura de humerus. Dar ceea ce era misto era scanul CT. Pacienta avea 170 de kg. Da. CT-ul arata...nu stiu cum sa descriu. Un schelet minuscul intr-un corp imens.
Uite, am gasit una cam la fel pe net:
Grrrrrrrrrrrrr!
Ziceam ca trebuie bors. Musai. Si varza murata, dar de-asta au si nemtii.
Bun. Sa incepem.
Se ia 1 chil de carne tocata. Cat mai grasa. Se amesteca cu orez in cantitate ochiometrica. Nu stiu cat ca e prima data cand fac sarmale, dar eu am pus la nimereala. Am nimerit (vreo juma' de cana de cafea mica). Apoi se pune sare si piper.
Se amesteca bine, apoi se da o ceapa prin masina de tocat/razatoare mica. Eu am dat prin razatoare. Ca sa nu va crape ochii, va recomand metoda mea infailibila antilacrimat la ceapa:
Cred ca merge si cu ochelarii de snorkeling ai lu' ala micu'.
Apoi se sparge un ou si se pune fara coaja in amestecatura aia. Apoi se amesteca vartos, impreuna cu cu niste suc de rosii (istoria nu mentioneaza in ce cantitate, acolo, sa se inroseasca oleaca).
Asa. Cand ati terminat de mazgalit tot ce era de mazgalit prin bucatarie cu aluatul respectiv, se ia borcanul de varza murata.
Am pus de decor si un pahar de vin, nu va imaginati ca am baut in timp ce gateam. Vai, dar cum as fi putut!
Apoi se ia aluat dintr-ala si se rasuceste metodic in frunze de varza. Inainte insa se pregateste oala. Eu am folosit niste bete de frigarui pe care le-am pus pe fundul oalei sa nu se lipeasca. Sarmalele, adica.
Apoi puneti niste varza tocata pe fund. Al oalei, adicatelea.
Dupa ce rasuciti dupa metoda indicata in poza, asezati sarmalele pe fundul oalei, lasand o gaura in centru. Apoi puneti suc de rosii si bors, inainte sa incepeti cu randul doi. Cred ca puteti sa puneti bors si dupa, dar eu asa am pus.
Asta e sticla de bors, pozata dintr-un unghi in care pare foarte slaba.
Apoi puneti si restul de sarmale, si in gaura aia din centru puneti o bucata de sunca afumata. Turnati din nou suc de rosii si bors, acopariti cu niste varza tocata si puneti la fiert la foc mic.
Si gata. In vreo 4-5 ore aveti niste sarmale belea. Din pacate poze cu sarmalele finale nu am, ca s-au mancat instant. Am avut musafiri si am uitat sa fac poze. A fost bataie pe ele. Le-am servit cu mamaliga, smantana si ardei iute murat de mama mea.
A, dar sa nu uit!
Am vazut joi trecuta 2 cazuri fooooarte bizare. Un pacient trimis de internisti ca e cianotic si care are un plaman complet opac, si ei nu stiu ce are, ca nu raspunde la antibiotic. Noi, chirurgi, direct CT. Ba, manca-v-as, avea un lipom cat tot hemitoracele stang. Plamanul nu mai era decat vreo 2 cm, colabat langa inima. Da, lipom. In torace.
Si apoi a venit una, accident de motocicleta, fractura de humerus. Dar ceea ce era misto era scanul CT. Pacienta avea 170 de kg. Da. CT-ul arata...nu stiu cum sa descriu. Un schelet minuscul intr-un corp imens.
Uite, am gasit una cam la fel pe net:
Grrrrrrrrrrrrr!